Loading...

Alin Suceveanu

Singer Bucharest, Romania 19 Followers
Follow

Latest videos

Latest tracks

Eastern Europe 02:35 10 years ago10y
Be the first to comment
Eastern Europe 04:03 10 years ago10y
Be the first to comment
Eastern Europe 02:08 10 years ago10y
Be the first to comment
Eastern Europe 02:03 10 years ago10y
Be the first to comment

Recent blog

Floriile, această sărbătoare populară românească care o celebram duminică cu o săptămînă înainte de Paşti, este încununarea unei săptămîni închinate zeiţei Flora, al cărei cult a pătruns pe aceste meleaguri prin influenţă romană. Etnologul lect. dr. Delia Suiogan atrage, însă, atenţia asupra originilor mult mai vechi ale acestei sărbători, care era “ţinută” şi de traci, ca parte a cultului lui Dionysos, un zeu al vegetaţiei care îmbătrîneşte, moare şi renaşte odată cu anul.

Mîţişorii – simbolul tinereţii veşnice

Se spune în popor că în Săptămîna Florilor (care precedă duminica Floriilor) toate plantele şi toţi pomii înfloresc şi dau spre rod. Dionysos, căruia îi sînt închinate multe sărbători în această perioadă de trecere spre vară, era un zeu reprezentat, în general, călare pe un măgar.
El parcurgea ciclul vieţii şi al morţii o dată cu anul, devenind o marcă pentru evoluţia circulară a acestuia. Un simbol important pentru Florii este ramura de salcie, sau mîţişorii. Cu origini precreştine, ulterior preluat de creştini, acest simbol semnifică tinereţea care poate deveni veşnică, din cauza extraordinarei capacităţi a salciei de a prinde rădăcini în solul unde e plantată. „Acest simbol al tinereţii veşnice nu conţine ideea absenţei morţii, ci include moartea în ideea de devenire”, explică dr. Delia Suiogan.

Focurile funerare îi anunţă pe morţi despre sosirea Paştilor

Un alt obicei din popor este ca în ziua ce precede Floriile, numită sîmbăta lui Lazăr, să se aprindă focuri. „Acestea sînt focuri funerare, spre deosebire de cele aprinse de Sînmedru sau de Sîngeorz, care sînt focuri legate de echinocţii sau solstiţii. Focurile din sâmbăta lui Lazăr celebrează moartea ca prag al unei vieţi veşnice, al vieţii de dincolo, care este viaţa adevărată”, povesteşte etnologul. Focurile au rolul de a-i anunţa pe morţi că urmează să vină Paştile.
Tot în ajunul de Florii, copiii culeg rămurele de salcie, dintre care o parte se duc la biserică, urmînd să fie sfinţite a doua zi dimineaţă, iar o altă parte se înfig în morminte sau în marginea viei. Mulţi gospodari obişnuiau să ia mănunchiuri de mîţişori culese de prunci şi să le îngroape la marginea ţarinei, pentru a avea recolte bogate.

Zilele cînd morţii se întorc acasă

Alte focuri urmează să fie aprinse în Joia Mare, cea dinainte de Paşti, cînd au o cu totul altă semnificaţie: aceea de eliberare a sufletelor prin incinerare. „Din sîmbăta lui Lazăr şi pînă la Paşti, morţii urmau să se întoarcă acasă şi se producea acel cult foarte puternic al moşilor şi strămoşilor. În duminica Floriilor se dau foarte multe pomeni pentru morţi. De altfel, se consideră în popor că moşii de Florii sînt cei mai mari moşi de peste an. Acum se oferă colaci, prescuri şi foarte multe lumînări de pomană. Ceea ce e foarte important e că acum, ca şi la înmormîntare, toate pomenile se dau peste focuri şi peste morminte. Aşadar, nu e pur şi simplu un schimb ritual, ci există această trecere peste un prag, care este foarte importantă”, a desluşit dr. Suiogan mentalitatea populară.

Anca GOJA
Sursa: www.graiul.ro

Be the first to comment

Latest photos

About Alin Suceveanu

Folk

In inima Carpatilor, acolo unde batranele paduri adanci si paraiele vesele mai spun povesti despre eroi puternici, acolo unde ursii se ascund in luminisuri si cocosii de munte canta triluri desavarsite in soarele care tainic apune, acolo a pus Dumnezeu o bucata de paradis. Aceasta tara minunata cu o natura si mai minunata, poseda puteri necunoscute si o stralucire secreta, care dau putere trupului si incanta sufletul. “Bucovina de aur” este un dar ceresc. O lume vrajita, cum nimeni nu ar mai crede ca exista, pe care o poti descoperi pur si simplu la fiecare pas cu privirea.

Pe acest taram de vis, in frumoasa Suceava, intr-o zi friguroasa de 13 ianuarie 1984 s-a nascut inca un urmas de-al lui Stefan cel Mare, caruia parintii sai, pe langa numele neamului sau de Tcaciuc, au hotarat sa-l boteze Alin-Ionut.

La poalele dealurilor, in asezarea domoala a comunei Granicesti de unde se trage si una din marile doamne ale cantecului traditional bucovinean pe numele ei de Margareta Clipa, in satele Romanesti si Dumbrava, inconjurat si ocrotit de dragostea si grija bunicilor, aici, acest pui de razes a copilarit si a frematat la prima atingere cu talmacirea spirituala a vetrei satului.

Aici el poposeste cu drag si emotie la manifestarile traditionale, asculta si invata mandre cantece batranesti, siraguri spontane de strigaturi, contopindu-se astfel cu viata acelor oameni patrunsi de o dragoste nemarginita pt frumos si cele sfinte.

Din copilarie, a adunat in lada de zestre a sufletului sau bogate, dulci si nepretuite comori spirituale, pe care nu stia ca mai tarziu avea sa le arate si sa se mandreasca cu ele lumii intregi.
Din frageda pruncie fiind inconjurat de minunata si ametitoarea mireasma a muzicii, a urmat studiile muzicale primare si liceale la Liceul de Arta „Ciprian Porumbescu”, in urbea natala, in cetatea Sucevei, dupa care le-a desavarsit in Bucuresti, urmand Facultatea de Muzica din cadrul Universitatii „Spiru Haret”.

Insa cea mai de valoare scoala a fost cea pe care a urmat-o cu multa sarguinta, daruire si placere, ca membru al Ansamblului de Copii si Tineri „Balada Bucovinei”, unde l-a avut drept mentor pe distinsul dirijor si folclorist, maestrul George Sarbu. Aici, Alin Suceveanu a inmugurit si a crescut un falnic stejar al cantecului bucovinean, aici s-a plamadit ca artist, si tot impreuna cu acest ansamblu a colindat in lung si-n lat lumea, falindu-se cu folclorul nostru.

Un pas mic pentru folclorul muzical romanesc, insa un pas mare pentru artistul Alin Suceveanu, a fost primul sau album „Scumpa floare-i norocu”, reprezentrand si debutul sau in lumea interpretilor de cant traditional, album ce a ajuns in casele iubitorilor de muzica traditionala romaneasca in anul 2004.

Si pentru ca sa aminteasca sieși si lumii de plaiurile natale, si-a luat numele de Alin Suceveanu si a pornit sa picure in inimile oamenilor, prin cantecul sau, cate un strop de fericire.

Ajuns in valtoarea de neoprit a Bucurestilor, incepe sa aiba o bogata activitate artistica, meritand mentionate urmatoarele:

Colaborari:
• Colaborator al Ansamblului Artistic „Ciocarlia” al Ministerului Administratiei si Internelor, Bucuresti (director: Gheorghe Sapunaru / Ionut Sidau / Steliana Sima, dirijor: Marian Alexandru)
• Colaborator al Cercului de Muzica Populara al Centrului Cultural al M.A.I., Bucuresti (dirijor: Marius Olmazu)
• Colaborator al Ansamblului „Cununa Carpatilor” al Centrului Cultural „Tinerimea Romana”, Bucuresti (dirijor: Georghe Popa)
• Colaborator al Muzeului National al Satului „Dimitrie Gusti”, Bucuresti

Concerte si spectacole importante:
• Spectacolul-premiera „Ca ” (cu Ansamblul Artistic „Ciocarlia” al M.A.I.)
• Spectacolul jubiliar „Sarbatoare in Bucovina” (cu Ansamblul Artistic de Copii si Tineri „Balada Bucovinei” condus de maestrul George Sirbu)
• Concertul „Mandri ca suntem romani” - conferinta de presa organizata de catre Fundatia Culturala „Aura Urziceanu”, presedinte Monica Aura Rully

Emisiuni la radio si televiziune
• Radio Iasi (realizator Gelu Severin)
• Radio Radauti (realizator Georgeta Zbihli)
• Radio Antena Satelor (realizator Polina Gheorghe, Angela Marinescu, Ileana Pitur Vieru)
• Radio Constanta (realizator Angela Culetu)
• Radio Timisoara (realizator Gelu Stan)
• Radio Muntenia (realizator Aurelian Preda)
• Radio Resita (realizator Gelu Ghera)
• Etno TV: -„Dreptul la cantec” (realizator Doina Mirea), „Casa Etno-i primitoare”(realizator Carmen Stimeriu / Doina Mirea) -filmari (realizatori Alina Ela Nasturas, Cristi Toma)
• Favorit TV: -„Seara favorita” (realizator Silvana Raciu)
• TvRM: -„Matinal fara egal” (realizator Carmen Fulger); „Seara romanilor” (realizator Georgel Nucă); -filmari (realizatori Ionela Prodan, Theodora Popescu, Catalin Maximiuc)
• Antena 1: -„Revansa starurilor” (realizatori Pepe / Ionuț Dolanescu si Andreea Banica / Lupu Rednic si Alina Crisan – ex ASIA)
• Estrada Tv
• Posturi locale de TV: Dragasani, Pitesti, Ploiesti, Brasov, Craiova, Giurgiu, Targoviste, TVR Iasi, Bacau, Botosani, Suceava, Bistrita

De asemenea a participat si la cateva festivaluri-concurs ale cantecului popular romanesc, unde si-a imbogatit experienta de scena, dintre acestea meritand amintite:
• Premiul al II-lea la Festivalul National al Cantecului Popular Romanesc „Flori in Tara Barsei”, Brasov
• Premiul Tineretii la Festivalul National al Cantecului Popular Romanesc „Toamna Buzoiana”, Nehoiu, Buzau
• Mentiune la Festivalul National al Cantecului Popular Romanesc „Narcisa de Aur”,Costesti, Arges
• Premiul al II-lea la Festivalul National al Cantecului Popular Romanesc „Irina Loghin”, Valenii de Munte, Prahova
• Premiul I la Festivalul National al Cantecului Popular Romanesc „Din strabuni, din oameni buni”, Iasi
• Participare la Festivalul National al Cantecului Popular Romanesc „Mamaia”, Constanta
• Participare la Festivalul Cantecului Popular Romanesc „Ora populara(Floarea din gradina)”, Bucuresti TVR 2, realizator Niculina Merceanu
• Marele premiu la sectiunea Folclor la emisiunea – concurs „Cu pile, fara pile” – TvRM, realizator Carmen Fulger

Alin Suceveanu se distanteaza printr-o aura pozitiva care exclude total poza si vedetismul, impunandu-se prin demnitate si profunzime. Muzica pe care o canta dezvaluie o fidelitate nedezmintita fata de autentic. Elementul creator exista totusi, dar creativitatea nu rezida in compozitie ci in interpretare.

Vorbeste cu florile, canta cu porumbeii. Pentru el, viata inseamna transpunerea sentimentelor pe note. Isi interpreteaza cantecele in functie de auditoriu, de dispozitia pe care o are si, de fiecare data, un concert va rasuna altfel.

Cariera lui Alin Suceveanu se poate spune, fara tagada, ca va insuma ani de munca si cautari, vise, sperante, impliniri si succese.

Contact