Suzana si Daciana Vlad

Trebuie să răscolim ceea ce timpul a împachetat deja, a venit timpul să ștergem praful ce a pătruns în paginile vieții noastre încă scurte și să simțim trecutul în prezent și tot n-ar fi destul. Trebuie să folosim întreaga experiență pentru a sculpta viitorul, nu după modelul vremii, ci după modelul celora care ne-au arătat ce înseamnă să trăiești cu adevărat. Poate te întrebi cine ne-a învățat trăirea adevărată, cine ne-a învățat să fim oameni în mijlocul altor oameni. Tatăl nostru Dumitru din Săliștea de Sus, ne-a învățat, pe cât a fost omenește posibil, că totul prin cantec are viață. Insă cel ce ne-a sculptat acest drum a trecut din neființă la ființă. A lăsat în urmă, scrijelită cu litere de cărbune pe inimile noastre, neclintita dorință de a-și vedea copiii bucurând lumea întreagă cu glasurile lor. Acest gând ne-a urmărit restul vieții și continuă să închege și prezentul. Ne uimim și noi privind cum, dintr-un dar pus, nu știm cum și de ce, în lăuntrul nostru, totul s-a transformat treptat în năzuința de a înmulți talantul.
Ce simplu... Două surori pe care timpul, în nerăbdarea sa, a hotărât să le zămislească deodată... Ne-am nascut in 8 mai 1991, in Salistea de Sus, judetul Maramures, am crescut pe băncile aceleiași Școli Generale din satul natal, am plecat de sub aripa mamei la Liceul Pedagogic din Sighetu-Marmației, timp în care am cunoscut oameni demni de a-și purta propriul nume de OM. Daciana a ales, mai departe, Facultatea de Jurnalism, iar Suzana, Conservatorul. Chiar și așa, glasul ne-a ținut laolaltă, colaborand cu diferite ansambluri: Ansamblul din Salistea de Sus condus de Iuga Simion, Ansamblul Martisorul, al Casei de Cultura din Cluj Napoca si a Ansamblului Icoane, condus de maestrul Ioan Bocsa.
Răscolim amintiri, fotografiem cu privirea chipuri dragi... Se aude ecoul unei lumi de mult puse sub cheie. Privește, din lada grea de zestre a mamei am luat, în taină, și am ascuns în buzunar bucățele mici de gânduri bune. Le împărțim cu voi, cu toți cei care faceți ca în noi să dăinuie dorința parintilor nostri, devenită acum a noastră.